Blog_
Nemerenco Dumitru · Avocat licențiat · Actualizat: 20 octombrie 2026 · 9 min de citit
Cei mai mulți oameni află că au un dosar la executorul judecătoresc abia când li se blochează cardul. Primul pas este să mergi la bancă și să ceri informația despre executorul care a aplicat sechestrul: numele lui, biroul și actul în baza căruia s-a blocat contul. Fără aceste date nu poți verifica nimic, iar termenul de 15 zile pentru contestare curge de când ai aflat.
Executorul are puteri mari, dar Codul de executare îi pune limite precise: cât poate reține din salariu, ce venituri și ce bunuri nu poate atinge, la ce oră poate acționa. Mai jos le găsești pe toate, în ordinea în care apar de obicei întrebările.
Te adresezi băncii care a blocat contul și ceri datele executorului care a aplicat măsura, împreună cu actul în baza căruia a făcut-o. Banca nu blochează contul din proprie inițiativă, ci execută o încheiere sau o dispoziție a executorului, deci știe exact de la cine a venit.
Cu numele executorului afli și numărul dosarului de executare, creditorul și suma pretinsă. Din acest moment știi ce trebuie verificat: dacă titlul executoriu există și e valabil, dacă suma e corectă și dacă executorul a respectat termenele. În practică, aici se fac cele mai multe greșeli de către debitor: plătește sau așteaptă înainte să afle ce anume i se cere.
Executorul pune în executare un titlu executoriu: o hotărâre judecătorească, un act notarial sau alt document căruia legea îi dă această putere. Pe baza lui poate aplica sechestru pe conturile bancare, poate dispune reținerea din salariu și pensie și poate sechestra și vinde bunurile debitorului.
Executorul nu decide dacă datoria există. El execută ce scrie în titlu. Dacă suma din titlu e greșită sau a fost deja plătită, discuția se poartă cu actele în mână, iar actele executorului care depășesc titlul sau legea se contestă în instanță.
Executorul nu poate acționa oricând, nu poate lua orice și nu poate reține oricât. Art. 69 din Codul de executare permite actele de executare doar în zile lucrătoare, între orele 6:00 și 22:00, iar executarea în zile nelucrătoare sau noaptea e posibilă numai la cererea motivată a creditorului.
Înainte de executarea silită, creditorul trebuie să-ți acorde un termen de cel puțin 15 zile pentru executarea benevolă, printr-o somație, conform art. 9² — cu excepția cazurilor în care legea sau instanța au stabilit deja un termen. Limitele pentru salariu, venituri și bunuri sunt descrise în secțiunile următoare, iar tabelul de mai jos le adună într-un singur loc:
| Ce verifici | Limita legală | Temeiul |
|---|---|---|
| Reținere din salariu, un singur titlu executoriu | cel mult 20% | art. 106 alin. (2) |
| Reținere din salariu, mai multe titluri | cel mult 50% în total | art. 106 alin. (2) |
| Pensie alimentară, prejudiciu adus sănătății, furt | cel mult 70% | art. 106 alin. (3) |
| Partea din salariu și din pensie care nu se urmărește | egală cu salariul minim — 6.300 lei în 2026 | art. 110 alin. (1) |
| Ridicarea sechestrului de pe venituri neurmăribile | 5 zile lucrătoare de la cerere, cu acte | art. 110 alin. (2) |
| Locuința unică a debitorului și a familiei | nu se urmărește dacă datoria ≤ 12 salarii medii — 208.800 lei în 2026 | art. 89 alin. (1) |
| Automobilul indispensabil | nu se urmărește dacă valorează ≤ 5 salarii medii — 87.000 lei în 2026 | art. 89 alin. (1) |
| Ora la care se fac actele de executare | zile lucrătoare, 6:00–22:00 | art. 69 alin. (1) |
| Termen de executare benevolă | cel puțin 15 zile | art. 9² |
| Contestarea actelor executorului | 15 zile de când ai aflat | art. 162 alin. (1) |
Sumele în lei sunt calculate pe cuantumurile aprobate de Guvern pentru 2026: salariul minim de 6.300 lei și salariul mediu lunar de 17.400 lei.
Cel mult 20% din salariu pentru un singur document executoriu și cel mult 50% în total atunci când sunt mai multe documente, potrivit art. 106 alin. (2) din Codul de executare. Limita urcă la 70% doar pentru pensia de întreținere, prejudiciul cauzat sănătății sau prin decesul întreținătorului și prejudiciul cauzat prin infracțiune, iar aceleași reguli se aplică pensiilor de orice tip.
Diferența dintre lege și practică e mare aici. În practică, executorul nu pornește de obicei de la reținerea de 20%, ci blochează contul întreg, inclusiv salariul care intră pe card. Ca să fie deblocat contul și să rămână doar reținerea legală de 20%, e nevoie de o cerere formulată corect către executor, cu actele care arată de unde vin banii.
Art. 110 din Codul de executare enumeră veniturile care nu pot fi urmărite, printre care pensia de întreținere, indemnizațiile la nașterea și pentru îngrijirea copilului până la 3 ani, bursele, ajutorul de deces, compensațiile nominative și ajutorul social de stat. Tot aici intră partea din salariu și din pensie egală cu salariul minim pe țară, cu excepțiile pentru pensia de întreținere și cazurile de la art. 106 alin. (3).
Legea obligă executorul să ridice sechestrul de pe aceste venituri în 5 zile lucrătoare de la cererea debitorului, dacă debitorul prezintă acte care arată că banii din cont provin exclusiv din astfel de surse. Practica e mai lentă decât textul: ridicarea sechestrului durează, iar cererea e admisă când e motivată și însoțită de probe, nu când e o simplă rugăminte.
Art. 89 din Codul de executare protejează bunurile de strictă necesitate: obiectele de uz casnic și mobila de până la 2.000 de lei bucata, lucrurile copiilor, alimentele pentru 3 luni, combustibilul pentru 3 luni de iarnă, verighetele și obiectele de cult, uneltele necesare profesiei, mijloacele speciale pentru persoanele cu dizabilități și animalele de companie.
Două protecții sunt mai puțin cunoscute. Locuința nu se urmărește dacă e singura locuință a debitorului și a familiei și dacă suma din documentele executorii nu depășește 12 salarii medii, iar automobilul indispensabil nu se urmărește dacă valorează cel mult 5 salarii medii. Excepția importantă: aceste protecții nu împiedică urmărirea bunurilor ipotecate sau gajate de creditorul în favoarea căruia s-a constituit ipoteca sau gajul.
Onorariul executorului îl plătește debitorul, dacă legea nu prevede altfel, iar executorul îl încasează prin încheiere la stingerea obligației sau la încetarea procedurii, potrivit art. 38 din Codul de executare. Pentru datoriile în bani, onorariul se calculează din suma încasată, deci se adaugă la ce ai de plătit.
Grila legală: până la 100.000 de lei, 10% din suma încasată, dar nu mai puțin de 500 de lei; între 100.001 și 300.000 de lei, 10.000 de lei plus 5% din suma care depășește 100.001 lei; peste 300.000 de lei, 20.000 de lei plus 3% din suma care depășește 300.000 de lei, fără a trece de 300.000 de lei. Executorul nu poate condiționa pornirea executării de plata în avans a onorariului.
În 15 zile de la data la care ai aflat sau trebuia să afli de actul, acțiunea sau inacțiunea executorului, potrivit art. 162 alin. (1) din Codul de executare. Contestația se depune în instanța de judecată în a cărei rază se află biroul executorului și se taxează cu taxă de stat, conform art. 161.
Aici se pierd cele mai multe dosare care puteau fi câștigate. Regretul pe care îl auzim cel mai des este că omul nu a respectat procedura și a pierdut cele 15 zile, iar după ce termenul a expirat, contestația devine mult mai grea. Dacă ai pierdut termenul din motive întemeiate, art. 162 alin. (2) permite repunerea în termen, în condițiile Codului de procedură civilă, dar asta trebuie cerut și dovedit separat.
Da, dar negocierea are sens doar după ce e clar care este suma, din ce se compune și cât din ea e legală. Înainte de orice înțelegere se verifică titlul executoriu, suma de bază, dobânda cerută și dacă a fost calculată corect, onorariul executorului și cheltuielile de executare.
Dobânda e locul unde apar cele mai multe diferențe. Dacă creditorul a cerut dobânda legală de întârziere, ea se calculează pe semestre, după rata de bază a BNM, așa cum explicăm în articolul despre recipisă și dobânda de întârziere. O greșeală de calcul aici se poate întinde pe ani și pe sume semnificative.
Pentru cei din diaspora situația e mai complicată: pleacă, iar despre dosarul de executare află abia când revin în Moldova sau când li se blochează un cont. Termenul de 15 zile curge de la data la care ai aflat sau trebuia să afli de actul executorului, deci din momentul aflării contează fiecare zi.
Primul pas rămâne același: afli de la bancă cine e executorul și ceri informația despre dosar. Dacă nu poți rămâne în țară, verificarea și contestarea se pot face prin avocat, pe bază de mandat, fără să fii prezent la executor sau în instanță.
Pentru că apărarea debitorului se joacă pe termene scurte și pe cereri care trebuie formulate corect din prima. Avocatul face interpelarea către bancă și către executor ca să afle temeiul măsurilor, verifică termenele, formulează cererea motivată de ridicare a sechestrului cu probele necesare și contestă corect încheierea executorului în instanță.
Tot avocatul verifică dacă suma e corectă de la cap la coadă: datoria de bază, dobânda, onorariul executorului și cheltuielile. Fără această verificare, debitorul ajunge adesea să plătească o sumă pe care nu o înțelege. Dacă ți s-a pus deja sechestru pe cont sau ți se reține din salariu, pe pagina despre executarea silită și contestarea reținerilor găsești cum lucrăm pe aceste dosare, iar costurile orientative sunt explicate în articolul despre cât costă un avocat în Moldova.
Informația din acest articol este publicată ca resursă utilă și poate fi folosită liber. Verificarea dosarului tău de executare, cererile către executor și contestarea în instanță se fac pe baza unui contract de asistență juridică, cu prețul comunicat înainte de a achita.
Deschide chatul și trimite ce ai aflat de la bancă sau de la executor. Consultația are preț afișat și se desfășoară online, fără deplasare.
Despre autor
Avocat licențiat din 2018, cu peste 1800 de consultanțe oferite online clienților din Moldova și din diaspora. Mai multe pe pagina Despre avocat.