Blog_
Nemerenco Dumitru · Avocat licențiat · Actualizat: 26 septembrie 2026 · 8 min de citit
Pensia alimentară în Moldova se stabilește fie ca procent din venitul lunar al părintelui, fie ca sumă fixă atunci când acesta nu are venit oficial. În practică, sumele fixe pornesc de obicei de la aproximativ 3000 de lei pentru un copil.
Partea pe care puțini o explică este ce se întâmplă mai departe: cum încasezi efectiv banii, ce riscă părintele care nu plătește după modificările votate în 2026 și care este greșeala care te poate costa ani de pensie, definitiv.
Când părintele plătitor are venit oficial, pensia se stabilește ca o cotă din venitul lunar: un sfert pentru un copil, o treime pentru doi copii și jumătate pentru trei sau mai mulți. Aceste cote sunt prevăzute de articolul 75 din Codul Familiei și sunt punctul de plecare al oricărui dosar.
Cotele nu sunt însă automate în sens absolut. Instanța poate ajusta cuantumul în funcție de situația concretă a ambilor părinți și de necesitățile copilului, iar detalii despre modul în care se construiește un astfel de dosar găsești pe pagina de divorț și dreptul familiei.
Atunci când plătitorul nu are un venit oficial stabil, pensia se stabilește în sumă bănească fixă. Din dosarele pe care le-am gestionat, sumele fixe pornesc de regulă de la circa 3000 de lei lunar pentru un copil.
Suma nu mai poate coborî însă oricât de jos. Prin Legea nr. 89/2025, Codul familiei a fost completat cu articolul 108, potrivit căruia cuantumul pensiei stabilite de instanță într-o sumă bănească fixă constituie cel puțin 50% din valoarea mediei anuale a minimului de existență calculată pentru categoria de populație corespunzătoare pentru anul precedent de către Biroul Național de Statistică. Există, deci, un prag legal sub care instanța nu mai poate stabili pensia.
Este exact situația în care calitatea probelor decide rezultatul. O cerere sprijinită pe cheltuieli documentate — alimentație, medicamente, grădiniță sau școală, îmbrăcăminte, activități — obține un cuantum sensibil mai bun decât una formulată general.
Da, și este un detaliu care îl interesează direct pe părintele care plătește. Dacă pensia este achitată la timp și benevol, procedura de executare silită poate fi încetată printr-o cerere adresată executorului judecătoresc.
Miza este concretă: în procedura de executare, debitorul suportă și cheltuielile de executare, adică un procent suplimentar peste suma pensiei, plătit doar pentru formalități. Un părinte care achită corect nu are motiv să plătească în plus, iar excluderea executorului din flux este o cale legală, nu o portiță.
Pentru părintele care primește pensia, calculul e invers: atâta timp cât plățile nu vin regulat, executorul este exact instrumentul care îți asigură încasarea.
Din 2026, sancțiunile s-au înăsprit considerabil. Parlamentul a votat modificarea Codului contravențional astfel încât părintele care nu achită pensia de întreținere riscă arest contravențional de la 10 la 15 zile sau de la 45 la 60 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității, în locul simplei amenzi aplicate până acum.
La acestea se adaugă măsuri care lovesc în viața de zi cu zi a datornicului. Datornicilor li se aplică interdicția de a părăsi țara, iar dacă datoria este egală cu pensia pentru cel puțin trei luni, instanța poate dispune suspendarea dreptului de a conduce vehicule, a carnetului de vânător sau a celui de pescuit, la demersul motivat al executorului judecătoresc. Tot prin aceste modificări, copiii devin beneficiarii direcți ai pensiei de întreținere.
Contextul explică severitatea. Potrivit datelor prezentate în Parlament, plățile regulate se fac în doar 5% din dosarele aflate în executare silită, iar restanțele ajung până la 18 ani.
Nu. Neplata pensiei de întreținere nu atrage răspundere penală în Republica Moldova — răspunderea este contravențională, cu măsurile descrise mai sus.
Dacă pornești de la ideea că îl poți trimite pe celălalt părinte la închisoare, vei pierde timp pe o cale care nu există, în loc să folosești pârghiile reale de executare.
Primul pas este obligatoriu și mulți îl sar: titlul executoriu trebuie prezentat spre executare, ca datoria să fie calculată oficial. Fără această etapă nu ai o restanță constatată, iar fără restanță constatată nu ai acces la niciuna dintre măsurile de constrângere.
Odată ce există o sumă restantă semnificativă, se deschid mai multe căi: sancționarea contravențională, sechestrul asupra bunurilor, restricții la perfectarea actelor și, în cazurile grave, acțiunea de decădere din drepturile părintești. Interdicția de a părăsi țara capătă aici o greutate aparte, pentru că un părinte plecat peste hotare se întoarce, mai devreme sau mai târziu.
Cea mai costisitoare greșeală nu este să pierzi procesul, ci să câștigi și să nu faci nimic după. Am văzut dosare cu hotărâre definitivă lăsate nevalorificate ani la rând, iar părintele a descoperit prea târziu că o parte din bani nu mai putea fi recuperată.
Motivul este în Codul de executare. Titlul executoriu se prezintă spre executare în termen de 3 ani, iar pentru plăți periodice — cum este pensia alimentară — acest termen se aplică fiecărei plăți în parte, curgând de la scadența fiecăreia.
Tradus practic: hotărârea nu se pierde în întregime, dar fiecare lună pe care o lași să treacă fără să mergi la executor este o lună de pensie pierdută definitiv. După trei ani, ratele respective nu mai pot fi încasate silit.
Acordul notarial este o soluție bună și chiar avantajoasă: se face rapid, are putere executorie și evită procesul. Are însă o condiție care îl face indisponibil în majoritatea cazurilor conflictuale — presupune acordul ambilor părinți.
Când acordul lipsește, rămâne instanța, iar procesul durează de regulă câteva luni. Nu este o cale rea, doar una mai lungă, și este singura disponibilă atunci când celălalt părinte refuză să coopereze.
| Criteriu | Acord notarial | Instanța de judecată |
|---|---|---|
| Condiție | Acordul ambilor părinți | Nu necesită acordul celuilalt |
| Durată | Rapid | De regulă câteva luni |
| Putere executorie | Da | Da |
| Potrivit când | Părinții comunică și se înțeleg | Există conflict sau refuz |
Da, iar în practică cererile de majorare sunt de obicei admise atunci când sunt susținute cu probe privind cheltuielile reale ale copilului. Nu întotdeauna în cuantumul solicitat integral, dar admise.
Diferența o fac documentele, nu argumentele. O cerere care arată concret ce s-a schimbat — costuri medicale noi, taxe de studii, creșterea necesităților odată cu vârsta — are șanse reale; una care invocă doar scumpirile în general, mult mai puține.
Pașii corecți depind de detalii care schimbă totul: dacă există sau nu hotărâre, dacă titlul a fost prezentat la executor, de când datează restanța, dacă plătitorul are venit oficial și unde se află. Ordinea în care faci lucrurile decide cât recuperezi.
Informația de pe această pagină este generală și nu înlocuiește analiza dosarului tău.
Deschide o consultație online și afli ce pași ți se aplică și în ce ordine. Consultația are preț fix, afișat din start — tariful îl vezi înainte să achiți, fără deplasări.
Dacă pensia se stabilește odată cu divorțul, vezi și cât costă un divorț în Moldova și pagina divorț.
Despre autor
Avocat licențiat din 2018, cu peste 1800 de consultanțe oferite online clienților din Moldova și din diaspora. Mai multe despre experiența și licența sa pe pagina Despre avocat.