Blog_
Nemerenco Dumitru · Avocat licențiat · Actualizat: 15 octombrie 2026 · 10 min de citit
Regula generală a competenței teritoriale este simplă: acțiunea se depune la instanța de la domiciliul pârâtului, nu al tău. Iar legea îți permite să o depui în oricare dintre sediile acelei instanțe, nu obligatoriu la sediul central.
Mai jos găsești cele trei reguli de competență, ce trebuie să conțină cererea, cum se depune în practică și — detaliul care anulează cereri — ce trebuie scris expres în mandatul avocatului ca depunerea să fie valabilă. Dacă ai nevoie de adresele și contactele instanțelor, ele sunt pe pagina cu instanțele de judecată.
Competența teritorială stabilește care anume instanță, dintre cele existente, are dreptul să judece cauza ta. Nu e o formalitate: o cerere depusă la instanța necompetentă nu se judecă acolo, ci se strămută, iar asta costă timp.
În prima instanță, răspunsul la întrebarea „ce fel de instanță” e aproape întotdeauna același. Art. 33¹ CPC prevede: „Judecătoriile examinează și soluționează în fond toate cauzele civile, dacă legea nu prevede altfel.” Deci întrebarea reală nu e ce instanță, ci care judecătorie.
La instanța în circumscripția căreia se află domiciliul pârâtului, dacă e persoană fizică, sau sediul, dacă e persoană juridică. Aceasta e regula generală din art. 38 CPC.
Greșeala cea mai frecventă e să pornești de la propriul domiciliu. Regula generală e invers: te deplasezi tu către instanța pârâtului, nu el către a ta. Excepțiile există și sunt importante — vezi următoarele două secțiuni — dar ele sunt excepții, nu regula.
Da. Art. 38 alin. (1) e scris în termeni de sedii, nu de clădire centrală: „Reclamantul poate intenta acțiunea în oricare din sediile instanței în circumscripția căreia se află domiciliul pârâtului.”
Asta are o consecință practică pe care puțini o cunosc. După reorganizarea hărții judiciare, fostele judecătorii raionale au devenit sedii ale unor instanțe mai mari — clădirile au rămas în funcțiune, doar denumirea instanței s-a schimbat. Nu trebuie să mergi la sediul central al instanței dacă în orașul tău există un sediu al aceleiași instanțe.
Sediile nu sunt o soluție temporară de câteva luni. Prin Legea nr. 241 din 10 iulie 2025, termenul pentru unificarea sediilor a fost mutat din 2027 în 2035, deci ele rămân funcționale încă ani.
Art. 39 CPC enumeră situațiile în care alegerea instanței îți aparține, iar alin. final precizează expres că alegerea e a reclamantului. Cele mai frecvente în practica civilă privesc familia, sănătatea și consumatorul.
Pentru pensia de întreținere și stabilirea paternității, acțiunea „poate fi intentată și în oricare dintre sediile instanței de la domiciliul reclamantului”. Pentru desfacerea căsătoriei, la fel, dacă ai copii minori în îngrijire sau dacă deplasarea la instanța pârâtului îți creează dificultăți justificate.
Alte cazuri din articol: pârât cu domiciliu necunoscut sau fără domiciliu în Moldova, pretenții născute din activitatea unei filiale, prejudiciu adus sănătății sau deces — la domiciliul tău sau la locul producerii prejudiciului, protecția consumatorului — la domiciliul tău ori la locul încheierii sau executării contractului, litigii de muncă privind restabilirea la lucru, pensii și locuință, contracte cu loc de executare indicat, și asigurări.
În cazurile de competență excepțională din art. 40 CPC, nici regula generală, nici alegerea ta nu se aplică. Cel mai important caz: litigiile privind bunurile imobile.
Acțiunile privind drepturile asupra terenurilor, subsolului, plantațiilor multianuale, caselor, încăperilor, construcțiilor și altor obiecte fixate, precum și acțiunile de ridicare a sechestrului, „se intentează în instanța de la locul aflării acestor bunuri”. Dacă bunul se află în circumscripția mai multor instanțe, cererea se poate depune la oricare dintre ele.
Tabelul de mai jos adună cele trei reguli:
| Tipul de competență | Unde se depune | Exemple | Temeiul |
|---|---|---|---|
| Generală | domiciliul pârâtului, oricare sediu al instanței | majoritatea acțiunilor civile | art. 38 alin. (1) |
| Generală, persoană juridică | sediul persoanei juridice | acțiuni contra firmelor | art. 38 alin. (2) |
| La alegerea reclamantului | domiciliul tău, oricare sediu | pensie de întreținere, paternitate | art. 39 pct. 4 |
| La alegerea reclamantului | domiciliul tău, oricare sediu | divorț, cu copii minori sau dificultăți justificate | art. 39 pct. 5 |
| La alegerea reclamantului | domiciliul tău sau locul faptei | prejudiciu adus sănătății sau deces | art. 39 pct. 8 |
| La alegerea reclamantului | domiciliul tău, locul încheierii sau executării | protecția consumatorului | art. 39 pct. 10 |
| Excepțională | locul unde se află bunul | litigii privind imobile, ridicarea sechestrului | art. 40 alin. (1) |
| Excepțională | sediul transportatorului | pretenții din contractul de transport | art. 40 alin. (5) |
Art. 166 CPC stabilește forma și cuprinsul obligatoriu. Cererea trebuie să indice instanța, datele tale complete inclusiv IDNP sau IDNO și datele de contact, datele pârâtului, în ce constă încălcarea dreptului, temeiul de fapt și de drept, probele de care dispui, pretențiile, valoarea acțiunii dacă poate fi evaluată și documentele anexate.
Două detalii care scapă frecvent. Trebuie anexate toate probele de care dispui la momentul depunerii, plus lista probelor pe care le soliciți. Și, dacă locuiești în străinătate, trebuie indicată o adresă din Moldova pentru comunicarea actelor, în cazurile prevăzute de lege.
O veste bună din alin. (6): cererea depusă sub un titlu greșit rămâne valabil depusă. Dacă ai scris „plângere” în loc de „cerere de chemare în judecată”, nu se respinge pentru asta.
Pe hârtie, la cancelaria instanței — aceasta rămâne în practică modalitatea prin care se depun dosarele. Codul prevede însă și depunerea electronică, iar diferența dintre text și practică merită explicată, pentru că pe internet găsești frecvent doar prima parte.
Potrivit art. 166 alin. (7) din Codul de procedură civilă, cererea depusă de o persoană fizică asistată de avocat, precum și orice cerere a unei persoane juridice, se dactilografiază și se depune prin Programul integrat de gestionare a dosarelor, cu semnătură electronică avansată calificată.
Până în prezent însă avocații depun dosarele fizic, la cancelarie. Trecerea efectivă la depunerea electronică ține de reforma în curs și de ajustarea instanțelor la aceste standarde: sistemul e-Dosar a pornit ca proiect-pilot la Judecătoria Chișinău, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii în februarie 2018, iar extinderea lui în toate instanțele nu este încă finalizată.
Concluzia practică pentru tine: nu presupune că depunerea electronică e disponibilă în instanța ta. Verifică modalitatea concretă la cancelaria instanței competente înainte de a pregăti dosarul.
Un reprezentant, iar documentul care îi dovedește împuternicirea diferă după cine este. Pentru reprezentantul unei persoane juridice e nevoie de procură eliberată și legalizată în modul stabilit de lege, iar pentru avocat documentul este altul.
Art. 80 alin. (7) CPC prevede: „Împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă prin mandat.” Deci pentru a fi reprezentat de un avocat nu ai nevoie de procură notarială — mandatul avocatului este documentul pe care instanța îl acceptă.
Acest detaliu contează mai mult decât pare pentru cei plecați din țară. O procură notarială din străinătate cere drum la consulat, cheltuială și timp. Mandatul avocatului se întemeiază pe contractul de asistență juridică, nu pe un act notarial.
Reprezentantul care renunță la împuterniciri trebuie să anunțe atât partea, cât și instanța, cu cel puțin 10 zile înainte de ședință sau înainte de expirarea termenelor de atac.
Cincisprezece acte procedurale, iar lipsa mențiunii exprese atrage nulitatea. Art. 81 alin. (1) CPC le enumeră, iar primul din listă este chiar semnarea și depunerea cererii în judecată.
Citește lista o singură dată și vei înțelege de ce formularea mandatului nu e o formalitate: semnarea și depunerea cererii, adresarea în arbitraj, renunțarea totală sau parțială la pretenții, majorarea sau reducerea lor, modificarea temeiului sau obiectului acțiunii, recunoașterea pretențiilor, medierea, tranzacțiile, acțiunea reconvențională, transmiterea împuternicirilor altei persoane, atacarea hotărârii, modificarea modului de executare, amânarea sau eșalonarea executării, prezentarea titlului executoriu spre executare și primirea de bunuri sau bani în baza hotărârii.
Un mandat redactat superficial, care nu menționează expres semnarea și depunerea cererii, pune în discuție valabilitatea depunerii. Un mandat care nu menționează primirea banilor în baza hotărârii înseamnă că, deși câștigi, avocatul nu poate încasa în numele tău.
Cauza se strămută la instanța competentă, nu se restituie. Art. 43 alin. (2) lit. b) CPC prevede strămutarea atunci când cauza a fost reținută spre judecare „cu încălcarea normelor de competență jurisdicționale”.
Important pentru liniștea ta: potrivit alin. (5), actele procedurale efectuate de instanța inițială înainte de strămutare își păstrează efectul juridic, dacă noua instanță nu găsește necesar să le modifice. Nu pierzi tot ce s-a făcut.
Strămutarea se dispune prin încheiere motivată, în faza pregătirii pentru dezbateri, iar încheierea nu se atacă separat. Dosarul se trimite instanței competente în 5 zile de la rămânerea definitivă a încheierii. Și reținem regula inversă din alin. (1): dacă instanța a primit cauza respectând normele de competență, o judecă în fond chiar dacă ulterior cauza ar deveni de competența altei instanțe.
Pentru că trei dintre regulile de mai sus se verifică reciproc, iar o greșeală la una le invalidează pe celelalte. Competența decide unde depui, art. 166 decide ce conține cererea și în ce formă, iar art. 81 decide dacă semnătura de pe ea produce efecte.
Concret, un avocat intervine acolo unde textul legii lasă loc de alegere sau de eroare: stabilește dacă situația ta intră la competența generală, la alegerea reclamantului sau la cea excepțională; redactează cererea cu toate elementele art. 166 și anexează probele de la bun început, nu după respingere; cunoaște modalitatea de depunere acceptată efectiv de instanța competentă, nu doar cea scrisă în cod; și formulează mandatul cu mențiunile exprese din art. 81, ca depunerea și, mai târziu, încasarea să fie valabile.
Dacă litigiul tău are deja un obiect clar, pașii diferă de la caz la caz: pentru recuperarea unei datorii pe recipisă contează unde domiciliază debitorul, pentru contestarea actelor de executare silită contează alte termene, iar pentru divorț art. 39 îți poate da chiar instanța de la domiciliul tău — nu trebuie să te întorci în Moldova ca să divorțezi.
Informația din acest articol este publicată ca resursă utilă și poate fi folosită liber. Analiza situației tale concrete, stabilirea instanței competente, redactarea cererii și reprezentarea se fac pe baza unui contract de asistență juridică, cu prețul comunicat înainte de a achita.
Deschide chatul și descrie situația. Consultația are preț afișat și se desfășoară online, fără deplasare.
Despre autor
Avocat licențiat din 2018, cu peste 1800 de consultanțe oferite online clienților din Moldova și din diaspora. Mai multe pe pagina Despre avocat.